[ENGLISH version: https://laurab.ro/health/exploring-the-c-disease-mitigating-and-aggravating-factors/ ]
[Varianta în engleză are mai multe actualizări]
În lipsa explorării în munți am explorat mai mult în direcția COVID-19 și a factorilor care ajută sau care agravează. Iar coincidențele sunt impresionante, mai ales în cazul seleniului.
Am folosit numerele de pe https://www.worldometers.info/coronavirus/ de duminică, 2020.04.12.
Desigur că numerele depind în bună măsură de numărul de teste efectuate, de cât vrea fiecare să raporteze, de felul cum numără fiecare stat decesele de COVID-19, de cât de pupăcioși sunt unii spre deosebire de alții, dar în același timp numerele par să indice că mai sunt și alți factori care influențează discrepanțele între țări, cu atât mai mult când discrepanțele sunt în aceeași regiune cum ar fi Scandinavia sau Peninsula Iberică. Iar acum analizele se pot face pe numere foarte mari.
________________________________________
1) GENELE
Cercetători din Belgia au observat că rata deceselor scade pe măsură ce frecvența „polimorfismului D al genei ACE1” crește:
Scandinavia, Europa de Est, Peninsula Balcanică, România par a avea o frecvență mai ridicată a acestui polimorfism genetic.
Mai multe detalii: ACE2 favorizează replicarea rapidă a coronavirusurilor SARS și deterioararea plămânilor, în timp ce polimorfismul D al genei ACE1 e asociat cu o expresie redusă a ACE2:
- „Not only has ACE2 facilitated the invasion of SARS virus for rapid replication, but also ACE2 is depleted from the cell membrane and therefore the damaging effects of Ang II are enhanced, resulting in acute deterioration of lung”
- “The D allele is associated with a reduced expression of ACE2”
- “prevalence of COVID-19 infections inversely correlates with the ACE D allele frequency”
https://europepmc.org/article/pmc/pmc7102561
________________________________________
2) POLUAREA
Nordul Italiei a fost foarte poluat când a izbucnit problema și e cea mai afectată regiune: „the mortality rate is up to 12% in the northern part of Italy, while it is only approx. 4.5% in the rest of the country… The two northern Italian regions are among the most air-polluted regions in Europe.”
https://www.sciencedaily.com/releases/2020/04/200406100824.htm
Și Madrid-ul apare foarte poluat în imaginile din satelit, în timp ce vecina Portugalia pare mult mai curată (discrepanța dintre numerele Spaniei și numerele Portugaliei este intrigantă).
New York-ul e mai afectat de COVID-19 decât restul SUA. O coincidență: „Air pollution is killing New Yorkers”
https://nypost.com/2020/02/13/air-pollution-is-killing-new-yorkers-but-its-not-coming-from-here/
UK – 12.5%. Coincidență: „London, the Midlands and the north-west had the highest levels of nitrogen oxides and higher numbers of coronavirus deaths… Previous research showed air pollution increased deaths during the Sars outbreak in 2003, and long-term exposure to dirty air is well known to damage lung health… Our study adds to growing evidence from northern Italy and the US that high levels of air pollution are linked to deadlier cases of Covid-19,”
Franța – 10.57%. Coincidență: „In recent years, the European Commission has repeatedly criticized France for not respecting EU air quality norms and last year took France to the European Court of Justice.”
Olanda 10.83% & Belgia 11.94%. Coincidență: imaginile din satelit de la Agenția Spațială Europeană (ESA) arată poluare ridicată cu dioxid de azot în nordul Belgiei, vestul Olandei și în alte zone grav afectate de COVID-19: Madrid, Barcelona, Londra, Paris, vestul Germaniei, Moscova.
Harta poluării cu dioxid de azot în 2018 (imagine planetară și a Europei):
Vezi și legătura poluare – seleniu de la punctul 5.
La noi, din păcate, în București primim câte o doză mare de poluare din când în când NOAPTEA, poluare care nu miroase mereu a incendiu de vegetație.
________________________________________
3) SOARELE
E preferatul meu, avem o relație apropiată și ne vedem des având în vedere cât am suferit atunci când a lipsit 45 de zile. „Nu ai cum să epuizezi rezervele de vitamina D într-o lună.” Dar dacă rezervele au fost prea mici de la început așa cum se întâmplă în general în cazul vârstnicilor (izolați acum)? Dar dacă îi mai ții închiși încă 3 luni?
Și sunt sigură că beneficiile soarelui nu se opresc la vitamina D.
Văzând discrepanța dintre Spania-Italia și Scandinavia am crezut inițial că soarele nu e un factor semnificativ. Apoi mi-am amintit că există și emisfera sudică: aceia tocmai au ieșit din vară, și-au îmbunătățit rezervele și sistemul imunitar, iar tabelul 1 ordonat crescător după latitudine face dreptate soarelui și îi redă importanța:
- toate țările aflate la sud de paralela 10 au rata mortalității scăzută
- toate țările cu rata mortalității ridicată sunt la nord de paralela 40
________________________________________
4) ZINCUL
“Zn2+ Inhibits Coronavirus and Arterivirus RNA Polymerase Activity In Vitro and Zinc Ionophores Block the Replication of These Viruses in Cell Culture”
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2973827/
“New research suggests that zinc helps control infections by gently tapping the brakes on the immune response in a way that prevents out-of-control inflammation that can be damaging and even deadly… our work is focused on what happens once you get an infection — if you are deficient in zinc you are at a disadvantage because your defense system is amplified, and inappropriately so”
https://www.sciencedaily.com/releases/2013/02/130207131344.htm
James A. Robb, “University of Colorado School of Medicine MD, a pathologist, and molecular virologist”: “In my experience as a virologist and pathologist, zinc will inhibit the replication of many viruses, including coronaviruses. I expect COVID-19 will be inhibited similarly, but I have no direct experimental support for this claim. I must add, however, that using zinc lozenges as directed by the manufacturer is no guarantee against being infected by the virus, even if it inhibits the viral replication in the nasopharynx.”
https://www.uchealth.org/today/zinc-could-help-diminish-extent-of-covid-19/
Cercetarea numerelor a început cu remarca Italia 13.39 – Austria 24.9, dar apoi a părut că ajunge într-o fundătură pentru că sunt foarte mulți factori care trag nivelul de zinc din sânge în sus sau în jos și care pot ascunde probleme mai complexe.
Un studiu francez din 2010 pe 12374 de persoane (care nu luau suplimente), deci foarte relevant, a făcut câteva observații interesante:
- “Linear trends observed in women but not in men showed decreasing serum zinc concentration with education” ar putea însemna că activitatea intelectuală intensă consumă mult zinc mai ales în cazul femeilor și poate că aceste persoane ar beneficia mai mult de un supliment?
- “Serum zinc concentration was significantly lower in women who did not take contraceptive pills” + “The higher serum zinc concentration in heavy female smokers compared with never and former smokers was unexpected although this observation was in agreement with some previous reports” + “The higher serum zinc concentrations in menopausal women than in non-menopausal women” arată că zincul poate fi ridicat și din motive nedorite și ar putea indica procese care nu se mai desfășoară optim. Cei 3 factori menționați ar putea reduce mobilizarea rezervelor de vitamina A din ficat ceea ce înseamnă mai puțin zinc folosit pentru RBP (Retinol Binding Protein) și mai mult zinc disponibil în sânge?
- “Age was negatively associated with serum zinc only in men” – absorbția zincului scade cu vârsta, dar e posibil ca în cazul femeilor să intervină motivul de la punctul b) și să atenueze tendința descrescătoare?
https://www.nature.com/articles/ejcn2010118
Și în cazul multor boli se observă un nivel scăzut de zinc (studii pe PubMed).
În plus, e posibil ca un supliment de (acetat sau gluconat de) zinc ținut și dizolvat în gură să aibe mai mult efect asupra căilor respiratorii și a coronavirusurilor (așa cum sugerează citatele de mai sus și de mai jos), dar mai puțin efect asupra nivelului de zinc din sânge?
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28515951
Din păcate, în cazul câtorva țări numerele găsite despre zinc provin de la categorii de vârstă mai restrânse. Am făcut câteva ajustări, iar o variație de ~15% ar trebui luată în considerare din motivele menționate mai sus, dar extremele rămân foarte relevante (fiind mai departe de medie reușesc să acopere variațiile diverselor categorii), mai ales extrema zincului ridicat (>15umol/l) care acoperă Portugalia, Cehia, Iran, Norvegia, Canada, Coreea de Sud, Pakistan și Austria – țări cu rata mortalității mai scăzută indiferent de continent, latitudine și abordări. (Tabelul 4)
________________________________________
5) SELENIUL
“Selenium deficiency, which is the main regulator of selenoprotein expression, has been associated with the pathogenicity of several viruses.”
https://www.mdpi.com/2072-6643/11/9/2101
“Selenium deficiency creates a weakening of the defense against infectious diseases by reducing selenoprotein expression. However, nutritional status of the host can also lead to viral genome mutations from a benign or mildly pathogenic virus to a highly virulent one under oxidative stress that could further spread in hosts with adequate selenium intake.”
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6769590/
“When Se-deficient virus-infected hosts were supplemented with dietary Se, viral mutation rates diminished and immunocompetence improved.”
https://link.springer.com/article/10.1007%2Fs12011-011-8977-1
Etc.
Am găsit date despre consumul zilnic de seleniu estimat în mai multe țări, uneori și despre nivelul de Se din sânge – unele date de încredere, altele mai puțin, unele contradictorii; despre unele țări e specificat că fertilizează solul cu Se (Finlanda, Noua Zeelandă), despre altele nu e clar deși studiază mult fenomenul și e posibil să-l fi implementat deja (Cehia avea un nivel extrem de scăzut și a făcut multe studii pe această temă). Mai există și țări care fac notă discordantă cu tendința generală sau a zonei (Croația). Dar, per total, datele arată o mare coincidență.
Am șters din tabel:
- țările despre care nu am informații despre Se,
- țările cu număr de teste sub 300/1M și țările cu mai puțin de 1000 cazuri pentru mai multă relevanță,
- China care are atât zone cu excess, cât și cu deficit – Hubei pare a fi regiune cu deficit (și poluată pe deasupra)
Concluziile tabelului 3 observând extremele:
- Primele 7 țări din top decese/infectați (>8.7%) par a avea nivel scăzut de seleniu: Italia, UK, Belgia, Olanda, Franța, Spania, Suedia
- TOATE țările cu nivel mai ridicat de seleniu au raportul decese/infectați scăzut: Elveția 4%, SUA 3.8%, Canada 2.5%, iar celelalte sub 2%: S.Korea, Norvegia, Finlanda, Japonia, Noua Zeelandă, Australia, Islanda, Singapore.
- Apoi, cu pondere mai mică, se pot adăuga și țările cu remarci despre soluri bogate în Se (Chile, Peru, Israel, Columbia, Irlanda).
Se poate observa că toate țările cu nivel de seleniu consumat estimat mai ridicat au rata mortalității scăzută indiferent de continent, latitudine sau de nivelul de monitorizare, control și restricții impus populației.
(Această ultimă mențiune e legată de faptul că au existat articole de presă care promovau monitorizarea și controlul populației luând ca exemplu Coreea de Sud, deși existau și alte țări cu numere asemănătoare, dar cu abordări foarte diferite)
Notă: Se echivalent este estimat astfel:
- unde era dat un interval s-a calculat media,
- unde era dat doar nivelul din sânge s-a făcut o comparație cu alte țări și s-a ales valoarea mai mică
- unde erau doar remarci despre sol bogat s-a ales valoarea 50 – sub doza zilnică recomandată de 55 – pentru o pondere mai mică decât în cazurile confirmate.
ACTUALIZARE: date mai precise au fost colectate despre nivelul de seleniu seric în analize de sânge. Cele scrise mai sus sunt confirmate cu câteva excepții: Irlanda are nivel mai scăzut decât cel estimat, iar Grecia, Portugalia și Islanda par a avea niveluri mai ridicate.
Tabelul 5 – concluzii similare:
- Toate țările cu rata deceselor ridicată (>8.7%) au nivel scăzut de seleniu seric (Olanda a fost exclusă din cauza datelor neclare și contradictorii)
- Toate țările cu nivel ridicat de seleniu seric (>91.8ug/l) au rata deceselor mai scăzută: Elveția 4.08%, USA 3.89% iar celelalte sub 3%: Finlanda, Portugalia, Australia, Coreea de Sud, Islanda, Norvegia, Singapore, Japonia, Canada.
Din nou: toate țările cu un nivel raportat ridicat de seleniu seric au rata deceselor scăzută indiferent de gene, latitudine, continent sau de nivelul de monitorizare, control și restricții impus populației.
O coincidență legată de discrepanța din Scandinavia:
“During the late 1970s and early 1980s … The average Se intake in Norway at that time was high enough… about 70–80 μg/day, but the average Se intake in Finland fell well below the American recommendations, being only about 30 μg/day… and the situation in Sweden was – and is – not much better. Because of concern that low Se intake might be an important contributory cause of high cardiovascular mortality, it was decided in Finland to start fertilization with Se... However, the Swedish health authorities did not want to do the same.”
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2556185/
Cum arată numerele acum:
- Suedia: 8.74%
- Finlanda: 1.69%
- Norvegia: 1.79%
În plus, poluarea menționată la punctul 2 reduce și mai mult seleniul (aici e vorba de mercur, dar ar putea fi valabil și în cazul altor substanțe toxice?):
“In addition to stealing available selenium from selenoprotein synthesis, methylmercury can also bind to the selenium of the selenocysteine in the selenoprotein. Mercury is, therefore, biochemically defined as a “highly specific, irreversible selenoenzyme inhibitor.”
http://net-effects.und.edu/pdfs/Selenium-Mercury.pdf
Concluziile cercetătorilor de acum aproape 20 de ani sunt ca o profeție împlinită:
„Mounting evidence suggests that chronic marginal Se intake increases susceptibility to viral infection and viral disease sequelae, cancer, cardiovascular diseases, thyroid dysfunction and various inflammatory conditions. Se’s anti-viral activity is of particular interest, given the high global prevalence of severe viral infections, including HIV/AIDS, influenza, hepatitis B and hepatitis C. In a Se-deficient host the benign coxsackie virus becomes cardiomyopathic, influenza viruses cause more serious lung pathology and HIV infection progresses more rapidly to AIDS.” (Graham H Lyons, University of Adelaide, Australia, 2004)
“It is thus a matter of urgency that many countries begin to address this major public health issue and develop effective, sustainable ways to increase Se intakes” (Combs, 2001)
________________________________________
Coincidențele de mai sus aplicate în câteva cazuri:
Norvegia & Finlanda <1.8%:
- Plusuri: seleniu, zinc, poluare scăzută, gena protectoare?
- Minusuri: soare insuficient
Suedia 8.74%:
- Plusuri: poluare scăzută, gena protectoare?
- Minusuri: soare insuficient, seleniu scăzut
Australia 0.89%:
- Plusuri: seleniu, soare
- Minusuri: regiuni poluate
Japonia 1.65%:
- Plusuri: seleniu foarte ridicat, soare la limită
- Minusuri: poluare, cea mai îmbătrânită populație (multă lume zice că Italia are populația îmbătrânită, dar Japonia e în față și o duce bine în statisticile coronavirusului)
Islanda 0.41%:
- Plusuri: seleniu, poluare scăzută, cele mai multe teste / milion locuitori
- Minusuri: soare insuficient
Italia 12.77%:
- Plusuri: –
- Minusuri: poluare accentuată în nord, seleniu mai scăzut, zinc mai scăzut
Coreea de Sud 2%:
- Plusuri: zinc, seleniu, soare la limită
- Minusuri: poluare
________________________________________
Bineînțeles că mai sunt și alți factori care contribuie la aceste numere și ar ajuta dacă fondurile și cercetările s-ar îndrepta și în aceste direcții pentru a înțelege cum scădem susceptibilitatea la coronavirusuri, pentru a rezolva problema la rădăcină și pentru a susține organismul să atingă un nivel mai bun de funcționare.
Oare dacă am alinia în favoarea noastră cei 5 factori explorați aici, am putea reduce COVID-19 la o simplă răceală sau mai puțin având în vedere că deja pentru mulți oameni acest virus trece neobservat.
În România:
- Gena protectoare pare să aibe o frecvență mai mare în populația noastră, deci stăm bine la cel mai dificil punct
- Poluarea: se remarcă importanța perdelelor de pădure în jurul orașelor, a copacilor în orașe, a pădurilor din munți și nocivitatea arderilor de deșeuri industriale locale sau importate
- Soarele: ține cu noi în această primăvară, dar restricțiile îi țin departe de el mai ales pe cei vulnerabili
- Zincul: e necesară determinarea cantității de zinc din recoltele consumate de populație și nivelul de zinc din sânge. În caz de insuficiență, solurile pot fi îmbogățite folosindu-se îngrășăminte cu zinc și astfel întregul lanț alimentar va fi echilibrat. (Pakistan pare să folosească cu succes îngrășăminte cu zinc aducând cantitatea de zinc din sângele polulației la un nivel protector.) Intervalul definit ca normal pentru zinc în plasmă în analizele de sânge la noi este 46-150 ug/dL, dar pare că numai valorile de la 100 în sus asigură protecție în fața coronavirusului. Poate că acest inteval ar trebui restrâns la valorile care asigură un nivel mai bun de sănătate.
- Seleniul: aflându-ne într-o regiune cu tendințe de deficit, sunt necesare mai multe cercetări și studii pentru a evalua nivelul din mâncare și din sânge în diversele regiuni ale țării și pentru a stabili intervenții corespunzătoare (Finlanda adaugă selenat în îngrășăminte și a crescut considerabil nivelul de seleniu de la deficit sever la nivel adecvat).
________________________________________
Mai multe resurse:
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpls.2015.00136/full